Contactează-ne

Politica

2019 – „Minunea din Parlament“ vs. 1935 – „Minunea de la Maglavit“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Vineri 11 octombrie, a doua zi după ce Moţiunea de cenzură a Partidului Naţional Liberal a trecut în Parlament, ajuns la un miting electoral în Braşov, Klaus Iohannis a exclamat revelator în faţa liberalilor „S-a întâmplat Minunea, a trecut Moţiunea!“. Se împlinesc 84 de ani de când ciobanul Petrache Lupu, având revelaţia divinităţii, a dezvăluit că „s-a produs o minune“, întâlnindu-se cu Dumnezeu. După această revelaţie, istoria consemnează faptul că viaţa lui Petrache Lupu a cunoscut o evoluţie spectaculoasă. La rândul său, Klaus Iohannis mizează foarte mult ca istoria să consemneze şi în dreptul lui că evoluţia sa, după momentul Minunii din Parlament, a înregistrat în sfârşit un salt spectaculos. În revelaţia sa, Klaus Iohannis s-a abandonat în voia valului succesului Moţiunii, considerat de el o adevărată Minune. Luat de val, Klaus Iohannis a produs marea gafă a zilei, decretând că succesul Moţiunii este „o mare victorie, a tuturor românilor“, scoţând astfel electoratul Partidului Social Democrat în afara ţării. Cu ocazia Minunii din Parlament s-au înregistrat şi alte revelaţii. După numărarea voturilor, la ora 14.30, gura păcătosului Ludovic Orban, a scos porumbelul, decretând că „Se încheie o perioadă de ură şi de divizare“, sugerându-ne că va avea loc în Partidul naţional Liberal o schimbare de paradigmă, de la Iohannis în jos. Ni se sugerează astfel, spre liniştea noastră, că următoarea guvernare va avea prestaţia unui cor de heruvimi, aflat la dispoziţia tuturor românilor. Că perioada care s-a consumat, a fost dominată de ură şi de divizare, pentru majoritatea românilor nu a fost o revelaţie, ci doar pentru Ludovic Orban şi pentru Klaus Iohannis, care se miră de unde atâta ură şi divizare. După circa o oră, de la porumbelul lui Orban, Iohannis îşi încheia rechizitoriul împotriva Partidului Social Democrat, din conferinţa de presă de la Cotroceni, promiţându-ne în final că „Vrem stabilitate, de acum încolo vom respecta Constituţia“. Anunţul este revelator, pentru că Preşedintele Klaus Iohannis a putut influenţa dărâmarea Guvernului Dăncilă, doar prin încălcarea repetată a Constituţiei, ceea ce acum ne-a promis că nu se va mai repeta.

„Coşmarul pe care îl trăieşte România de trei ani, a încetat“, este teza delirantă lansată de Ludovic Orban.

Din şirul revelaţiilor post-moţiune, Ludovic Orban lansează şi această teză delirantă, care doreşte să fie reţinută de istorie. Ce şochează în relevaţiile liberalilor, inclusiv ale lui Klaus Iohannis, este că toate criticile la adresa guvernării PSD nu sunt făcute în numele PNL sau ale Preşedinţiei, ci în numele întregii Românii, de parcă această ţară ar fi ocupată numai de liberali. Partidul Social Democrat este la putere de ceva mai puţin de 3 ani şi procentul de 46%, obţinut în decembrie 2016, nu justifică nici măcar în glumă teza „coşmarului de trei ani“. De acord că, în ianuarie 2017, instalarea guvernării Partidului Social Democrat a fost un coşmar pentru Partidul Naţional Liberal şi pentru Klaus Iohannis. Până şi la alegerile din 26 mai 2019, aproape un sfert din electorat nu a confirmat teza lui Orban, care nu poate fi susţinută public, nici măcar în regim de publicitate electorală. Prin astfel de aberaţii, paralele cu corectitudinea politică, Iohannis şi liberalii nu urmăresc decât reideologizarea întregii Românii, contra celor aleşi democratic să guverneze. Astfel, românilor care nu empatizează cu Iohannis şi cu liberalii, li se neagă apartenenţa la România.

La Moţiune nu s-a jucat atât soarta României, cât soarta celui de al doilea mandat al lui Iohannis

Liberalii au naivitatea să creadă că succesul moţiunii li se datorează. Singurul lor merit este că au creat doar prilejul. Succesul moţiunii, care a fost scrisă de Partidul Naţional Liberal , nu s-a datorat conţinutului acesteia, ci a ostilităţii formaţiunilor Parlamentului faţă de guvernarea social-democrată în general, şi faţă de premierul Viorica Dăncilă în special. Ostilitate izvorâtă din varii motive, inabil disimulate sub pretextul moţiunii, care a încercat să definească „Guvernarea catastrofală a Partidului Social Democrat“. La Moţiune, toate formaţiunile Parlamentului au atacat PSD la baionetă, însuşindu-şi până şi acuzele aiuritoare din conţinutul acesteia, deşi fiecare formaţiune îşi avea propriile nemulţumiri, pe care nu le putea etala de la tribună. Paradoxal, Guvernul Viorica Dăncilă a căzut, dar majoritatea nemulţumirilor celor care au susţinut Moţiunea, au rămas de actualitate, urmând a fi transferate în contul guvernării liberale, pentru a fi rezolvate. Pe de altă parte, spaţiul public a fost invadat de teza că „actuala Moţiune este exprimarea voinţei întregului electorat“. Teza e falsă pe fond. Voinţa electoratului a fost Parlamentul rezultat din alegerile din 2016, nu actualul Parlament, reconfigurat după multiple trădări şi migraţii oneroase. Nici o Moţiune de cenzură nu e dictată de electorat, aceasta fiind doar un exerciţiu democratic şi constituţional, care istoriceşte s-a derulat cu regularitate după principiul „Nici o sesiune, fără o moţiune“. Succesul real al Moţiunii nu a fost asigurat de Klaus Iohannis, nici de Ludovic Orban şi nici de conţinutul acesteia. Succesul s-a datorat exclusiv formaţiunilor Pro România şi ALDE, conduse de Victor Ponta, respectiv, de Cătălin Popescu Tăriceanu. Pentru cei doi, Moţiunea a fost doar un pretext de a-şi rezolva propriile ambiţii. Pentru Ponta, de a mai rupe o halcă din Partidul Social Democrat, iar pentru Tăriceanu, de a-i plăti o poliţă lui Dăncilă. Singurul merit al lui Iohannis nu poate fi căutat decât în acţiunea tenebroasă a retragerii ALDE de la guvernare. Moţiunea de cenzură din 10 octombrie este a patra de succes din istoria postdecembristă a României. Toate moţiunile au fost câştigate cu contribuţia determinantă a Partidului Social Democrat. Prima, în 6 octombrie 2009, când social-democraţii şi liberalii, aflaţi în Opoziţie, au dat jos Guvernul Ungureanu. A doua, în 18 aprilie 2012, când aceeaşi Opoziţie (PSD + PNL) au dat jos Guvernul Boc (PDL). A treia, în 2017, când Partidul Social Democrat şi-a dat jos propriul Guvern – Grindeanu – Ponta. Acum, pe 10 octombrie, succesul Moţiunii a fost hotărât de fracţiunea desprinsă din Partidul Social Democrat, aflată sub conducerea lui Ponta. Mai mulţi parlamentari social-democraţi au migrat la Pro România, după alegerile din 26 mai, ceea ce justifică mai mult oportunismul acestora, decât voinţa electoratului. Migrarea unor pesedişti către Victor Ponta este benefică PSD, aceasta definind „năpârlirea“ de care are nevoie acest partid mamut, după cum aprecia public fostul premier Adrian Năstase.

Pe cine va desemna Klaus Iohannis ca premier?

După cum se aşteaptă toată lumea şi după cum dictează jocul politic al momentului, Klaus Iohannis nu poate avea decât o singură opţiune, Ludovic Orban. Preşedintele nu se află în aceeaşi situaţie, ca în 2015, după demisia premierului Victor Ponta, transmisă de acesta românilor pe facebook, într-un gest de băşcălie la adresa PSD. Atunci, Iohannis şi-a permis să-l scoată din joben pe Dacian Cioloş, după cum Dragnea a scos-o pe Sevil Shhaideh în decembrie 2016, pe Grindeanu şi pe Tudose în 2017. Acum, Klaus Iohannis este legat ombilical de Ludovic Orban, preşedintele PNL, singurul partid care îl susţine necondiţionat pentru alegerile prezidenţiale. Şi ombilicul nu poate fi tăiat. După momentul succesului Moţiunii, Iohannis, şi-a asumat public acest succes, ca fiind singurul lui proiect de ţară finalizat după 5 ani, întitulat „România lucrului bine făcut“, de inspiraţie germană.

Ca să poată valida Guvernul în Parlament, PNL are nevoie de susţinerea PSD, care o va acorda

USR, prin vocea lui Dan Barna, a umplut eterul cu proiectul lor de a începe o nouă guvernare doar în condiţiile organizării unor alegeri anticipate. Ele nu sunt acceptate ca variantă fezabilă de către PSD, UDMR şi ALDE. Klaus Iohannis a anunţat şi el că alegerile anticipate nu pot fi organizate imediat. Dar, urgent, pentru noul Guvern PNL are nevoie de cel puţin 233 voturi, pe care nu le poate strânge, fără a apela la PSD. Altfel, cele 233 de voturi necesare, nu mai pot fi adunate, obiectivul Moţiunii fiind atins. Dar apare riscul de a i se imputa PNL că şi guvernarea acestuia se va realiza sub controlul PSD, după cum s-a imputat şi guvernării Cioloş. Pe da altă parte, PSD se vede încorsetat de riscul alegerilor anticipate, dacă primul Guvern PNL nu trece de Parlament. În aceste circumstanţe, dacă PSD nu acordă sprijin pentru validarea Guvernului PNL, acesta nu va trece, iar Iohannis este împins în situaţia să nominalizeze un nou premier de sacrificiu, nu pe Ludovic Orban, cu care să fie sigur că Parlamentul îl va respinge, pentru a-şi vedea visul cu ochii. Acela de a dizolva Parlamentul. PSD este dispus, ca şi UDMR, să aprobe al doilea guvern fantomă, creând premizele ca guvernarea acestuia să fie mai catastrofală decât guvernarea PSD, trimiţând astfel în derizoriu tot proiectul lui Iohannis. În aceste circumstanţe, preşedintele trebuie să renunţe la scenariul cu alegerile anticipate, fiind obligat să-l renominalizeze pe Ludovic Orban ca premier. În mod cert, al doilea guvern Orban va avea şi votul PSD, care va obţine astfel o prelungire a mandatului Guvernului Dăcilă, de guvern interimar. Se prefigurează reeditarea succesului electoral al PSD, obţinut după guvernarea Cioloş.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Candidat PSD la Primăria Roman, mesaje de intimidare de la „Voievod“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ este posibil ca Bogdan Huci să candideze la funcţia de primar ■ după ce s-a vehiculat numele, senatorul Dan Manoliu susţine că acesta ar fi fost ameninţat ■ PSD Roman îşi va anunţa candidatul după finalizarea dezbaterilor interne ■

La una din puţinele conferinţe de presă susţinute în ultima vreme de PSD Roman, senatorul Dan Manoliu, după ce a făcut rechizitoriul celor vinovaţi de declanşarea artificială a unei crize a apei în urbea muşatină, a făcut şi o serie de dezvăluiri despre „ostilităţile“ declanşate între cei care aspiră la mult rîvnitul fotoliu de primar al municipiului.

La întrebarea jurnaliştilor referitoare la nominalizările pentru candidatul care ar putea intra în cursa electorală la Roman, senatorul Dan Manoliu a spus:

„Da, e o întrebare la care mă aşteptam, deşi, sincer să fiu, nu mi-aş fi dorit să mi-o puneţi încă. Şi am să vă explic de ce. Ca în oricare partid serios am făcut o testare, lansînd cîteva nume, ca de exemplu acela al lui Bogdan Huci. Ştiţi ce s-a întîmplat? Acesta a primit telefoane de ameninţare de la nişte «personaje» din judeţ, oricum cu mesaje din partea unui «voievod» local, care erau de genul: «Frăţică, nu-ţi stă bine?, Nu poţi sta liniştit?».

Nu vă ascund şi faptul că o serie de oameni de afaceri au primit şi ei atenţionări de genul acesta, după binecunoscutul principiu stalinist «Dacă nu eşti cu mine, eşti duşmanul meu». Eu nu mi-am permis să ameninţ pe nimeni în cei trei ani cînd PSD a fost la guvernare, ca senator în Parlamentul României“, a declarat senatorul Dan Manoliu.

Chestionat de ce persoana care susţine că a primit aceste ameninţări nu iese public să spună tranşant că a primit mesajele, lucru ce poate constitui o faptă penală, senatorul a spus: „Îşi va asuma, o să vedeţi, cînd va fi cazul“. Acesta a adăugat şi faptul că pe lista membrilor de partid evaluaţi se află şi el, şi deputatul Alexandru Romaru şi consilierii locali.

În ceea ce priveşte lista de consilieri locali şi judeţeni a făcut precizarea că şi aceştia sînt supuşi „măsurătorii“. La un candidat pentru un loc pe lista de consilieri va conta notorietatea, activitatea în consiliul local sau judeţean, numărul de voturi obţinut şi activitatea de partid. Oricum se merge pe principiul „Preferăm să măsurăm de 10 ori şi să tăiem o dată“.

Citește știrea

Actualitate

Lasă vaporul pentru Consiliul Judeţean Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Florin Zaharia a fost desemnat candidatul USR pentru preşedinţia Consiliului Judeţean ■ el este comandant de cursă lungă în cadrul unei companii britanice ■

Delegaţii Conferinţei Judeţene a USR Neamţ au ales, recent, prin vot, candidatul pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Neamţ şi candidaţii pentru lista de consilieri judeţeni.

„Din cei patru candidaţi interni înscrişi în cursă, vicepreşedintele USR Neamţ, Florin Zaharia, a fost desemnat drept candidat USR pentru funcţia de preşedinte al CJ Neamţ. Acesta a obţinut votul majoritar al delegaţilor USR Neamţ, astfel că nu a mai fost necesară organizarea celui de-al doilea tur”, au transmis reprezentanţii USR Neamţ.

Le mulţumesc tuturor colegilor din USR Neamţ pentru încrederea acordată la alegerile interne şi nominalizarea mea în competiţia electorală pentru preşedinţia CJ Neamţ. Sînt  convins că împreună cu toţi colegii de pe lista candidaţilor, dar şi cu toţi ceilalţi membri, vom reuşi să facem o campanie reuşită şi vom obţine un număr mare de locuri în formarea viitorului consiliu judeţean.

Urmează o perioadă foarte dificilă, dar venim în faţa nemţenilor cu o listă de oameni dornici să propună proiecte pentru cetăţeni şi să aducă transparenţă în cheltuirea banului public. Doar astfel vom putea  să facem diferenţa şi să aducem schimbarea  în administraţia judeţeană, mult aşteptată de toată lumea”, a declarat vicepreşedintele USR Neamţ, Florin Zaharia.

Deputatul Iulian Bulai, preşedintele USR Neamţ, a declarat că are încredere în şansele colegului său: „Conferinţa Judeţeană a adunat circa 150 de delegaţi din filiale USR din tot judeţul. Acestora le mulţumesc pentru efortul lor de a veni la Piatra Neamţ pentru a decide împreună cine ne va reprezenta la alegerile pentru Consiliul Judeţean. Totodată, îl felicit pe colegul meu Florin Zaharia pentru că a reuşit să îşi convingă colegii că este cel mai potrivit pentru a fi candidatul USR la preşedinţia CJ.

Nu este o misiune uşoară, dar nici imposibilă, pentru că Florin este un coleg hotărât şi implicat. Asta ne-a demonstrat-o în toate proiectele în care s-a implicat în cadrul USR. Multe organizaţii locale şi demersuri publice ale USR i se datorează, de aceea am încredere că va face o figură frumoasă în iunie”.

Florin Zaharia are 46 de ani, este căsătorit şi are o fetiţă. Este membru USR din ianuarie 2019, iar implicarea lui în filială a făcut ca la scurt timp să fie ales de colegi ca vicepreşedinte al filialei locale din Piatra Neamţ, dar şi al filialei judeţene. De profesie, Florin Zaharia este inginer transporturi maritime, absolvent al  Institutului de Marină „Mircea Cel bătrân”, secţia Navigaţie şi în prezent este Comandant de Cursă Lungă în cadrul unei companii britanice.

Citește știrea

Actualitate

Candidaturi la Primăria Piatra: USR „a schimbat modificarea”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ USR a bătut palma cu PLUS şi noul candidat este Cosmin Asandei

Mişcare ciudată a USR, la Neamţ, care şi-a „retrogradat” candidatul la Primăria Piatra Neamţ, după ce a bătut palma cu PLUS pentru a merge cu liste comune în alegerile locale.

În sine, mişcarea este una normală, însă ciudăţenia rezidă în aceea că a fost făcută la puţin timp după ce propriul candidat la primărie a fost anunţat cu „surle şi trîmbiţe”. Ce fel de mesaj transmiţi cînd îţi anunţi candidatul la primărie, cu declaraţiile publice de rigoare, e cel mai bun, va cîştiga etc, pentru ca la scurt timp să descoperi că nu e cel mai bun, că altul e cel mai bun, iar candidatul tău e de… locul doi, adică de viceprimar? Bine că n-au apucat să tipărească afişele electorale. Fără răutate, dar pînă la înscrierea candidaturilor, în ritmul acesta, USR mai poate schimba candidatul de vreo două-trei ori.

Iată comunicatul USR: „Conducerile organizaţiilor judeţene USR şi PLUS Neamţ au ajuns la un acord privind candidatura pe liste comune la alegerile locale pentru Consiliul Judeţean Neamţ şi Municipiul Piatra Neamţ. Neamţ este al treilea judeţ la nivel naţional, după Bihor şi Sibiu, şi primul din Moldova în care cele două formaţiuni politice semnează un acord pentru a candida împreună la alegerile locale.

Astfel, în urma negocierilor purtate în ultimele săptămâni, s-a decis ca pentru Primăria Piatra Neamţ să candideze reprezentantul PLUS, Cosmin Asandei, în timp ce propunerea USR, Marius Irimia, va fi candidatul pentru funcţia de viceprimar. În privinţa alegerilor pentru Consiliul Judeţean, USR va da candidaţii atît pentru funcţia de preşedinte, cît şi pentru cea de vicepreşedinte, alegerile interne pentru desemnarea candidaţilor urmînd să aibă loc în cadrul Conferinţei Judeţene a USR Neamţ din 15 februarie. De asemenea, tot prin negociere a fost stabilit şi algoritmul după care vor fi ocupate poziţiile pe liste, numele candidaţilor urmînd să fie făcute publice ulterior.

„Întrăm în linie dreaptă cu pregătirea alegerilor locale şi, iată, sîntem al treilea judeţ din ţară unde USR şi PLUS decid să candideze împreună pe aceeaşi listă. Este un semnal clar de unitate pe care îl dăm, mai ales că în scurt timp vom fi un singur partid. În perioada următoare, acolo unde există candidaţi de la ambele formaţiuni, vor avea loc negocieri locale şi vom decide sub ce formulă vom candida. Referindu-mă strict la USR, filialele locale existente continuă să-şi desemneze candidaţii pentru alegerile locale, în timp ce echipa de extindere lucrează pentru a putea avea candidaţi în cît mai multe localităţi din judeţ”, a declarat deputatul Iulian Bulai, preşedintele USR Neamţ.

„Prin semnarea acordului privind desemnarea candidaţilor comuni pentru Piatra Neamţ şi Consiliul Judeţean Neamţ, am făcut încă un pas important spre fuziunea celor două partide, USR şi PLUS, fuziune aşteptată şi dorită de cetăţeni. Este primul acord din zona Moldovei şi sperăm să dăm un semnal pentru toate filialele din ţară. Aş vrea să transmit că noi, Alianţa USR PLUS, am înţeles şi respectat dorinţa alegătorilor de a oferi o alternativă puternică la actuala clasa politică şi că doar împreună vom putea să oferim proiecte şi soluţii pentru dezvoltarea localităţilor din judeţul Neamţ”, a declarat Ionuţ Meraru, preşedintele PLUS Neamţ”.

 FOTO: sursa USR – Aceasta este o fotografie trimisă de USR. Mai era una în care erau cei doi lideri USR Neamţ şi PLUS Neamţ. Niciuna cu noul candidat la primărie. Aşa că o publicăm şi noi pe cea de grup şi vă provocăm pe dumneavoastră să-l identificaţi pe candidatul USR PLUS la primărie. Că noi n-am reuşit.

UPDATE: Cititorii l-au identificat pe candidat.

Citește știrea

Trending