Contactează-ne

Politica

2019 – „Minunea din Parlament“ vs. 1935 – „Minunea de la Maglavit“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Vineri 11 octombrie, a doua zi după ce Moţiunea de cenzură a Partidului Naţional Liberal a trecut în Parlament, ajuns la un miting electoral în Braşov, Klaus Iohannis a exclamat revelator în faţa liberalilor „S-a întâmplat Minunea, a trecut Moţiunea!“. Se împlinesc 84 de ani de când ciobanul Petrache Lupu, având revelaţia divinităţii, a dezvăluit că „s-a produs o minune“, întâlnindu-se cu Dumnezeu. După această revelaţie, istoria consemnează faptul că viaţa lui Petrache Lupu a cunoscut o evoluţie spectaculoasă. La rândul său, Klaus Iohannis mizează foarte mult ca istoria să consemneze şi în dreptul lui că evoluţia sa, după momentul Minunii din Parlament, a înregistrat în sfârşit un salt spectaculos. În revelaţia sa, Klaus Iohannis s-a abandonat în voia valului succesului Moţiunii, considerat de el o adevărată Minune. Luat de val, Klaus Iohannis a produs marea gafă a zilei, decretând că succesul Moţiunii este „o mare victorie, a tuturor românilor“, scoţând astfel electoratul Partidului Social Democrat în afara ţării. Cu ocazia Minunii din Parlament s-au înregistrat şi alte revelaţii. După numărarea voturilor, la ora 14.30, gura păcătosului Ludovic Orban, a scos porumbelul, decretând că „Se încheie o perioadă de ură şi de divizare“, sugerându-ne că va avea loc în Partidul naţional Liberal o schimbare de paradigmă, de la Iohannis în jos. Ni se sugerează astfel, spre liniştea noastră, că următoarea guvernare va avea prestaţia unui cor de heruvimi, aflat la dispoziţia tuturor românilor. Că perioada care s-a consumat, a fost dominată de ură şi de divizare, pentru majoritatea românilor nu a fost o revelaţie, ci doar pentru Ludovic Orban şi pentru Klaus Iohannis, care se miră de unde atâta ură şi divizare. După circa o oră, de la porumbelul lui Orban, Iohannis îşi încheia rechizitoriul împotriva Partidului Social Democrat, din conferinţa de presă de la Cotroceni, promiţându-ne în final că „Vrem stabilitate, de acum încolo vom respecta Constituţia“. Anunţul este revelator, pentru că Preşedintele Klaus Iohannis a putut influenţa dărâmarea Guvernului Dăncilă, doar prin încălcarea repetată a Constituţiei, ceea ce acum ne-a promis că nu se va mai repeta.

„Coşmarul pe care îl trăieşte România de trei ani, a încetat“, este teza delirantă lansată de Ludovic Orban.

Din şirul revelaţiilor post-moţiune, Ludovic Orban lansează şi această teză delirantă, care doreşte să fie reţinută de istorie. Ce şochează în relevaţiile liberalilor, inclusiv ale lui Klaus Iohannis, este că toate criticile la adresa guvernării PSD nu sunt făcute în numele PNL sau ale Preşedinţiei, ci în numele întregii Românii, de parcă această ţară ar fi ocupată numai de liberali. Partidul Social Democrat este la putere de ceva mai puţin de 3 ani şi procentul de 46%, obţinut în decembrie 2016, nu justifică nici măcar în glumă teza „coşmarului de trei ani“. De acord că, în ianuarie 2017, instalarea guvernării Partidului Social Democrat a fost un coşmar pentru Partidul Naţional Liberal şi pentru Klaus Iohannis. Până şi la alegerile din 26 mai 2019, aproape un sfert din electorat nu a confirmat teza lui Orban, care nu poate fi susţinută public, nici măcar în regim de publicitate electorală. Prin astfel de aberaţii, paralele cu corectitudinea politică, Iohannis şi liberalii nu urmăresc decât reideologizarea întregii Românii, contra celor aleşi democratic să guverneze. Astfel, românilor care nu empatizează cu Iohannis şi cu liberalii, li se neagă apartenenţa la România.

La Moţiune nu s-a jucat atât soarta României, cât soarta celui de al doilea mandat al lui Iohannis

Liberalii au naivitatea să creadă că succesul moţiunii li se datorează. Singurul lor merit este că au creat doar prilejul. Succesul moţiunii, care a fost scrisă de Partidul Naţional Liberal , nu s-a datorat conţinutului acesteia, ci a ostilităţii formaţiunilor Parlamentului faţă de guvernarea social-democrată în general, şi faţă de premierul Viorica Dăncilă în special. Ostilitate izvorâtă din varii motive, inabil disimulate sub pretextul moţiunii, care a încercat să definească „Guvernarea catastrofală a Partidului Social Democrat“. La Moţiune, toate formaţiunile Parlamentului au atacat PSD la baionetă, însuşindu-şi până şi acuzele aiuritoare din conţinutul acesteia, deşi fiecare formaţiune îşi avea propriile nemulţumiri, pe care nu le putea etala de la tribună. Paradoxal, Guvernul Viorica Dăncilă a căzut, dar majoritatea nemulţumirilor celor care au susţinut Moţiunea, au rămas de actualitate, urmând a fi transferate în contul guvernării liberale, pentru a fi rezolvate. Pe de altă parte, spaţiul public a fost invadat de teza că „actuala Moţiune este exprimarea voinţei întregului electorat“. Teza e falsă pe fond. Voinţa electoratului a fost Parlamentul rezultat din alegerile din 2016, nu actualul Parlament, reconfigurat după multiple trădări şi migraţii oneroase. Nici o Moţiune de cenzură nu e dictată de electorat, aceasta fiind doar un exerciţiu democratic şi constituţional, care istoriceşte s-a derulat cu regularitate după principiul „Nici o sesiune, fără o moţiune“. Succesul real al Moţiunii nu a fost asigurat de Klaus Iohannis, nici de Ludovic Orban şi nici de conţinutul acesteia. Succesul s-a datorat exclusiv formaţiunilor Pro România şi ALDE, conduse de Victor Ponta, respectiv, de Cătălin Popescu Tăriceanu. Pentru cei doi, Moţiunea a fost doar un pretext de a-şi rezolva propriile ambiţii. Pentru Ponta, de a mai rupe o halcă din Partidul Social Democrat, iar pentru Tăriceanu, de a-i plăti o poliţă lui Dăncilă. Singurul merit al lui Iohannis nu poate fi căutat decât în acţiunea tenebroasă a retragerii ALDE de la guvernare. Moţiunea de cenzură din 10 octombrie este a patra de succes din istoria postdecembristă a României. Toate moţiunile au fost câştigate cu contribuţia determinantă a Partidului Social Democrat. Prima, în 6 octombrie 2009, când social-democraţii şi liberalii, aflaţi în Opoziţie, au dat jos Guvernul Ungureanu. A doua, în 18 aprilie 2012, când aceeaşi Opoziţie (PSD + PNL) au dat jos Guvernul Boc (PDL). A treia, în 2017, când Partidul Social Democrat şi-a dat jos propriul Guvern – Grindeanu – Ponta. Acum, pe 10 octombrie, succesul Moţiunii a fost hotărât de fracţiunea desprinsă din Partidul Social Democrat, aflată sub conducerea lui Ponta. Mai mulţi parlamentari social-democraţi au migrat la Pro România, după alegerile din 26 mai, ceea ce justifică mai mult oportunismul acestora, decât voinţa electoratului. Migrarea unor pesedişti către Victor Ponta este benefică PSD, aceasta definind „năpârlirea“ de care are nevoie acest partid mamut, după cum aprecia public fostul premier Adrian Năstase.

Pe cine va desemna Klaus Iohannis ca premier?

După cum se aşteaptă toată lumea şi după cum dictează jocul politic al momentului, Klaus Iohannis nu poate avea decât o singură opţiune, Ludovic Orban. Preşedintele nu se află în aceeaşi situaţie, ca în 2015, după demisia premierului Victor Ponta, transmisă de acesta românilor pe facebook, într-un gest de băşcălie la adresa PSD. Atunci, Iohannis şi-a permis să-l scoată din joben pe Dacian Cioloş, după cum Dragnea a scos-o pe Sevil Shhaideh în decembrie 2016, pe Grindeanu şi pe Tudose în 2017. Acum, Klaus Iohannis este legat ombilical de Ludovic Orban, preşedintele PNL, singurul partid care îl susţine necondiţionat pentru alegerile prezidenţiale. Şi ombilicul nu poate fi tăiat. După momentul succesului Moţiunii, Iohannis, şi-a asumat public acest succes, ca fiind singurul lui proiect de ţară finalizat după 5 ani, întitulat „România lucrului bine făcut“, de inspiraţie germană.

Ca să poată valida Guvernul în Parlament, PNL are nevoie de susţinerea PSD, care o va acorda

USR, prin vocea lui Dan Barna, a umplut eterul cu proiectul lor de a începe o nouă guvernare doar în condiţiile organizării unor alegeri anticipate. Ele nu sunt acceptate ca variantă fezabilă de către PSD, UDMR şi ALDE. Klaus Iohannis a anunţat şi el că alegerile anticipate nu pot fi organizate imediat. Dar, urgent, pentru noul Guvern PNL are nevoie de cel puţin 233 voturi, pe care nu le poate strânge, fără a apela la PSD. Altfel, cele 233 de voturi necesare, nu mai pot fi adunate, obiectivul Moţiunii fiind atins. Dar apare riscul de a i se imputa PNL că şi guvernarea acestuia se va realiza sub controlul PSD, după cum s-a imputat şi guvernării Cioloş. Pe da altă parte, PSD se vede încorsetat de riscul alegerilor anticipate, dacă primul Guvern PNL nu trece de Parlament. În aceste circumstanţe, dacă PSD nu acordă sprijin pentru validarea Guvernului PNL, acesta nu va trece, iar Iohannis este împins în situaţia să nominalizeze un nou premier de sacrificiu, nu pe Ludovic Orban, cu care să fie sigur că Parlamentul îl va respinge, pentru a-şi vedea visul cu ochii. Acela de a dizolva Parlamentul. PSD este dispus, ca şi UDMR, să aprobe al doilea guvern fantomă, creând premizele ca guvernarea acestuia să fie mai catastrofală decât guvernarea PSD, trimiţând astfel în derizoriu tot proiectul lui Iohannis. În aceste circumstanţe, preşedintele trebuie să renunţe la scenariul cu alegerile anticipate, fiind obligat să-l renominalizeze pe Ludovic Orban ca premier. În mod cert, al doilea guvern Orban va avea şi votul PSD, care va obţine astfel o prelungire a mandatului Guvernului Dăcilă, de guvern interimar. Se prefigurează reeditarea succesului electoral al PSD, obţinut după guvernarea Cioloş.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertorial

Ce îl recomandă pe Klaus Iohannis pentru un nou mandat de președinte

Știre publicată în urmă cu

în data de

Duminică, 24 noiembrie, este o zi crucială pentru viitorul României. Toți românii cu drept de vot sunt invitați să participe la acest exercițiu democratic.

Președintele Klaus Iohannis a făcut un apel în acest sens, pentru ca toți românii să participe la vot: ” Mulți au votat în primul tur alt candidat, le mulțumesc și lor. Și celor care nu au votat mă adresez în această țară, votul este vital. Mergeți pe 24 noiembrie la vot”.

În primul mandat de președinte al României, Klaus Iohannis a blocat capturarea României de către PSD, punând bazele ”României normale”. În al doilea mandat, Klaus Iohannis va construi ”România normală”, alături de Guvernul PNL.

În primul mandat la Cotroceni, șeful statului a luptat, cu succes, împotriva abuzurilor PSD, partid care a avut, până de curând, majoritatea parlamentară.

Klaus Iohannis a blocat ordonanța 13 privind amnistia și grațierea. Șeful statului a mers la ședința Executivului, unde a vorbit despre cei „doi elefanți”. Ulterior, a ieșit în stradă, alături de sute de mii de români indignați, iar Guvernul PSD a abrogat ordonanța 13. Prin cererile de reexaminare a legilor justiţiei sau prin trimiterea acestora la Curtea Constituţională, Klaus Iohannis a reuşit să anuleze 70% din măsurile care le-ar fi compromis. A cerut de 85 de ori reexaminarea unor legi și a  sesizat Curtea Constituțională în legătură cu  75 de acte normative, aprobate de majoritatea PSD.

Șeful statului a convocat referendumul din 26 mai 2019, pentru interzicerea amnistiei și grațierii, a modificărilor aduse prin ordonanțe legislației din justiție și a legilor penale. Peste 6 milioane de români au răspuns afirmativ la întrebările președintelui și, la propunerea PNL, Parlamentul a respins legea amnistiei și grațierii, pe care PSD o ținea la sertar.

Președintele Iohannis a avut câteva realizări care vor influenţa semnificativ parcursul României, de exemplu Pactul pentru alocarea a 2% din PIB pentru Apărare şi Summitul de la Sibiu. Datorită Președintelui Iohannis, România este un membru activ la nivelul Uniunii Europene și are un cuvânt important de spus în chestiunile majore ale comunității europene. Președintele Iohannis a avut două întâlniri foarte consistente cu Președintele SUA, Donald Trump, iar Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii este tot mai puternic.

Cum vrea Iohannis să construiască România normală

Rezultatelele de la euroalegeri și de la referendum au dus la pierderea majorității de către PSD. Parlamentul a aprobat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, iar Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Ludovic Orban, inaugurând un parteneriat cu Guvernul pentru construirea ”României normale”.

Instalarea noului Guvern a permis votul românilor din străinătate, în condiții civilizate, fără cozi și alte umilințe la care au fost supuși cetățenii români de guvernările PSD. De altfel, după scandalul provocat de modul în care PSD a organizat euroalegerile din 26 mai, Iohannis a cerut și obținut o nouă  legislație care prevede simplificarea votului prin corespondență, program de vot extins pe trei zile, înființarea de noi secții.

Klaus Iohannis se bazează în turul al doilea al prezidenţialelor pe voturile alegătorilor PNL, USR – PLUS, PMP şi UDMR. Șeful statului a afirmat, de mai multe ori, că programul său de reforme are multe elemente comune cu celelalte partide de dreapta.

În al doilea mandat al președintelui Iohannis lupta împotriva corupţiei va continua. Revizuirea legilor din domeniul justiţiei este obligatorie pentru eliminarea intervenţiilor nocive din ultimii trei ani.

Voi avea grijă ca Guvernul să reia aceste chestiuni şi după alegerile parlamentare, când sunt convins că vom avea de a face cu o altă majoritate, vom corecta ce a mai rămas de reparat din legile justiţiei”, a explicat Iohannis pașii concreți.

Priorități pentru al doilea mandat

Lupta anticorupție presupune instalarea unor procurori șefi titulari la  Parchetul General sau DNA, pentru a pune capăt interimatelor. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, lucrează la o metodologie privind ocuparea posturilor de procurori-şefi, până în luna februarie aceste posturi urmând să fie ocupate prin concurs. Aceștia urmează să fie selectați pe bază de integritate și profesionalism. Potrivit legii, procurorii șefi sunt desemnați de președinte, la propunerea Ministrului Justiției.

Una dintre prioritățile noului Guvern PNL este abrogarea Legii recursului compensatoriu, care a făcut posibilă eliberarea a peste 21.000 de deținuți înainte de termen.

Klaus Iohannis pledează pentru desființarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, avertizând că, în caz contrar, aceasta poate fi ”transformată în ceva cu care se poate încerca un control neconstituţional asupra magistraţilor”.

Proiectul ”România Educată” va merge mai departe și va fi implementat. ”Începe cu un acord politic, se va duce î■ legislație și de acolo î■ implementare”, a explicat Klaus Iohannis. O altă prioritate va fi Sănătatea, domeniu care va primi și finanțarea corespunzătoare. Serviciile medicale vor fi aproape de standardele europene și vor fi centrate pe pacient.

Noul Guvern a început o analiză a controversatei ordonanțe de urgență 114/2018, pentru a stabili ce prevederi pot fi modificate, pentru că ordonanța nu poate fi anulată în întregime.

Citește știrea

Advertorial

Președintele PNL Neamț: Îi avertizez pe cei de la PSD să îi respecte pe nemțenii și votul lor! Să nu încalce legea!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Președintele PNL Neamț Mugur Cozmanciuc trage un semnal de alarmă și le transmite celor de la PSD Neamț să respecte legea, pentru că în mod contrar vor exista consecințe.

Apelul vine după ce în ultimele zile, în spațiul public, au apărut informații că social democrații pun la cale acțiuni prin care au de gând să influențeze rezultatul votului de duminică, 24 noiembrie.

Aceste tentative de influențare și manipulare a cetățenilor sunt imorale și ilegale.

Regret să aud că cei de la PSD Neamț nu s-au împăcat cu ideea că nemțenii au votat în primul tur pentru victoria candidatului Klaus Iohannis. Drept urmare pun la cale acțiuni de influențare a votului de duminică, 24 noiembrie. Le transmit să se oprească ACUM! Dincolo de faptul că aceste acțiuni nu sunt legale, ar trebui să le arate nemțenilor că îi respectă și nu au de gând să îi manipuleze. Totodată, fac un apel către cetățeni. Dacă asistă la săvârșirea unei fapte penale, să sesizeze de urgență primul echipaj de poliție (inclusiv la 112) sau să intre în prima secție de poliție sau parchet și să redacteze o plângere (dacă sunt vătămați de infracțiune) sau un denunț (dacă cunosc despre o infracțiune)”, a declarat liderul liberal.

Totodată, președintele PNL Neamț îi invită pe nemțeni să participe duminică, 24 noiembrie, la vot, în număr cât mai mare.

Stimați nemțeni duminică vă aștept la vot. Așa cum a spus și președintele Klaus Iohannis: Alegătorul, cu ștampila de vot în mână, este adevăratul erou al alegerilor! Voi sunteți eroii. Vă invit duminică să vă implicați, să votați pentru o Românie Normală, pentru respect, pentru dezvoltare”, a mai spus Mugur Cozmanciuc.

Citește știrea

Advertorial

”Oriunde v-aţi afla, votaţi Klaus Iohannis”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ îndeamnă senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare a formulat recent o declaraţie de presă în care îndeamnă alegătorii să îl voteze pe Klaus Iohannis pe 24 noiembrie.

„Klaus Iohannis la Cotroceni, pentru un nou mandat, este garanţia parcursului firesc al României, în compania partenerilor euroatlantici. Klaus Iohannis reprezintă garanţia construcţiei unui stat suplu, modern, în care cetăţeanul este respectat şi nu batjocorit.

În care fiecare este egal în faţa legii. Valorile cultivate de Klaus Iohannis sînt respectul şi eleganţa. La 30 de ani de la Revoluţie, ura şi dezbinarea trebuie să înceteze.

Nu există două Românii, ci una singură, pe care fiecare dintre noi are puterea să o facă mai bună.

În care sănătatea şi educaţia să fie considerate priorităţi naţionale şi obiective de ţară.  Nu este suficient doar să-ţi doreşti, este nevoie de implicare. Stă în puterea  fiecăruia să punem o cărămidă la această construcţie. Iar puterea înseamnă votul.

Pe 24 noiembrie, vă aşteptăm la vot. Iar astăzi, îndemnul meu pentru viitor este sincer: oriunde v-aţi afla, votaţi Klaus Iohannis”, a declarat Eugen Ţapu Nazare, vicelider al Grupului PNL din Senat.

Citește știrea

Trending