Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

1.286.000.000 de lei

Știre publicată în urmă cu

în data de

• suma reprezintã valoarea bugetul municipiului Piatra Neamt în 2006 • autoritãtile locale estimeazã încasãri de 824 miliarde de lei la bugetul local • MTCT va aloca o sumã dublã pentru sistematizarea zonelor cu constructii ANL • infrastructura de drumuri si utilitãti va costa aproape 734 miliarde de lei •

Legislativul local pietrean a avizat, în sedinta de ieri, bugetul pe 2006 al localitãtii. Înainte, însã, de a se trece la sedinta propriu-zisã, Vasile Visan, secretarul municipiului, a solicitat legislativului local sã aprobe un proiect de hotãrîre privind completarea comisiei de buget-finante din cadrul Consiliului Local cu un consilier, aceasta functionînd cu numai 4, fatã de numãrul de minim 5 pe care îl au celelalte comisii. Solicitarea l-a surprins pe primarul Gheorghe Stefan care nu a fost informat – cu atît mai mult cu cît situatia dureazã de aproape un an si jumãtate – cu privire la aceastã situatie: „De ce domnule Visan? Eu ca primar nu am stiut, pînã acum, cã din aceastã comisie s-a retras un consilier“. Secretarul Visan a presupus cã situatia s-ar fi creat prin plecarea fostului consilier local Serban Strãtilã, care a devenit parlamentar, odatã cu validarea supleantului sãu nemaifiind completatã si comisia din care acesta fãcuse parte. Votarea bugetului local pe 2006 s-a fãcut dupã aproape o orã de discutii si comentarii, lãmuririle fiind solicitate de cãtre liderul grupului de consilieri locali ai PSD, Adriean Chirilã. Acesta a cerut lãmuriri legate atît de modul de prognozare a veniturilor proprii la bugetul local, cît si de suportabilitatea bugetului local al municipiului în contextul accesãrii creditului de 1.300 miliarde de lei pentru investitii. De asemenea, acesta a avut o serie de nelãmuriri în privinta sumelor prevãzute, despre care a presupus cã ar fi fost greseli de redactare. Consilierul Chirilã s-a mai plîns cã proiectul de buget nu a ajuns la comisie în timp util si cã existã diferente mari între cele douã variante prezentate de cãtre reprezentantii Directiei Economice din cadrul Primãriei Piatra Neamt. Directorul economic Silvia Olaru a explicat cã elaborarea bugetului a presupus un foarte mare volum de muncã si cã, în prima variantã, a fost vorba despre o sintezã, formula dezvoltatã fiind prezentatã înainte de sedinta de Consiliu Local. Consilierul local Adriean Chirilã a vrut sã stie dacã veniturile proprii la bugetul local au fost corect estimate, de ce nu a fost alocatã o subventie mai mare de 5 miliarde de lei pentrru subventionarea transportului, pentru ce tip de autoturisme au fost alocati 102 milioane de lei – ulterior s-a dovedit cã era vorba despre 1,02 miliarde de lei – ca platã în avans, dacã investitiile prinse în bugetul din acest an au la bazã studii de fezabilitate si a mai vrut sã stie care va fi costul creditului de 1.300 miliarde de lei, contractat de Primãrie si de ce nu au fost organizate dezbateri publice detaliate pe tema îndatorãrii localitãtii pentru urmãtorii 15-20 de ani. Pe lîngã lãmuririle date de cãtre reprezentantul Directiei Economice, primarul Gheorghe Stefan a subliniat: „Eu stiu cã am aprobat într-o sedintã contractarea unui credit de 1.916 miliarde de lei. Pentru cei 1.380 miliarde, am primit aprobarea comisiei din cadrul Ministerului de Finante care a verificat tot si nu ar fi aprobat nici un leu peste pragul de îndatorare de 20%. Am înglobat în acest credit si sumele necesare pentru cofinantarea proiectului derulat în strand, prin Programul Phare, dar si pentru cel privind Managementul Deseurilor, cu finantare ISPA. S-a schimbat administratia localã si am constatat cã au fost cheltuiti banii Uniunii Europene, iar Primãria nu contribuise cu nimic. Proiectul cu finantare ISPA se blocase atît prin neasigurarea cofinantãrii locale, cît si a celei guvernamentale. Fuseserã cheltuiti 117 mii de euro pe flori, în strand, dar nu fuseserã asigurati cei 800 mii de euro reprezentînd cofinantarea localã“.

Investitiile, prioritare în 2006 Potrivit previziunilor fãcute, din taxele si impozitele plãtite de pietreni, veniturile proprii ale Primãriei Piatra Neamt vor fi de 824,03 miliarde de lei. Din sumele rezultate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, resedintei judetului i-au revenit 17,87 miliarde de lei, sumã mai mare cu 188 % fatã de repartizarea de anul trecut. De asemenea, din sumele defalcate din TVA, Piatra Neamt va primi 23,86 miliarde de lei, din care 1,51 miliarde de lei pentru programele cu finantare europeanã. De asemenea, CJ Neamt a repartizat, din cotele defalcate din TVA suma de 420,93 miliarde de lei, din care 323,55 miliarde de lei pentru salariile profesorilor. În acest an, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va aloca – pentru sistematizarea zonelor în care au fost construite locuinte cu fonduri ANL – suma de 50 miliarde de lei, de douã ori mai mare decît suma primitã în 2005. În acest an, reprezentantii Primãriei Piatra Neamt au apreciat cã vor face cheltuieli în valoare totalã de 1.312,83 miliarde de lei, din care 1.062,38 miliarde de lei vor reprezenta cheltuieli curente cu personalul, bunurile si serviciilor, dobînzile, subventiile, fondul de rezervã etc, suma de 249,45 miliarde de lei – din bugetul local – urmînd sã fie alocatã pentru investitii. Pentru investitiile din acest an, sumei ce urmeazã a fi alocatã din bugetul propriu i se vor adãuga 54,19 miliarde de lei din fondul de rulment, 1.295,877 miliarde de lei – din împrumuturi interne, si 5 miliarde de lei – din fondul pentru locuinte. Pentru realizarea investitiilor din învãtãmînt vor fi alocati 51,99 miliarde de lei (13,49 miliarde de lei din bugetul local, 2,5 miliarde de lei din fondul de rulment si 35 miliarde de lei din împrumuturi interne), cel mai important obiectiv fiind continuarea modernizãrii sistemului termic al unitãtilor de învãtãmînt. Pentru serviciile publice, locuinte si dezvoltare au fost alocati 733,994 miliarde de lei: 71,65 miliarde de lei – din bugetul local, 403,284 miliarde de lei – din împrumuturi interne, si 5 miliarde de lei – din fondul pentru locuinte. Principalele obiective vizate, în acest an, sînt extinderea retelelor de gaze naturale, canalizare menajerã si sistemelor de scurgere a apelor pluviale, a retelelor pentru utilitãti din cartierul Speranta si modernizarea infrastructurii de drumuri. Infrastructurii din Cartierul Pietricica II i-a fost rezervatã suma de 200 miliarde de lei. Capitolului „culturã, recreere, sport“ i-au fost rezervati 477,475 miliarde de lei – 135,04 miliarde de lei din bugetul local, 328,935 miliarde de lei din împrumuturi interne si 13,5 miliarde de lei din fondul de rulment. Pentru dezvoltarea infrastructurii turistice de pe versantul Cozla – a liftului înclinat si pîrtiilor artificiale – au fost prevãzuti 128,63 miliarde de lei, iar pentru gondolã – 190 miliarde de lei.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Trending